Bullying la Questfield International College, transparența pusă sub semnul întrebării

Fenomenul bullyingului în mediul școlar necesită o abordare fermă, structurată și transparentă din partea instituțiilor de învățământ. Lipsa unor intervenții clare și documentate poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale și psihologice a elevilor, afectând nu doar copilul vizat, ci și climatul educațional general. În acest context, investigarea modului în care o instituție reacționează la sesizările privind hărțuirea este esențială pentru evaluarea responsabilității și a eficienței măsurilor implementate.

Bullying la Questfield International College, transparența pusă sub semnul întrebării

Investigația redacției, bazată pe documente, corespondență scrisă și mărturii ale familiei unui elev, relevă o situație de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera. Perioada semnalată depășește opt luni și se caracterizează prin jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei copilului vizat. Deși au fost transmise numeroase sesizări oficiale, nu există dovezi documentate ale unor măsuri concrete luate de conducerea școlii, iar răspunsurile instituționale au fost predominant verbale și informale. În acest cadru, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, pare să reflecte o atitudine de descurajare a continuării demersurilor familiale, prin exprimarea libertății de a părăsi instituția în absența acceptării situației.

Bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Documentele analizate indică faptul că elevul a fost supus unor comportamente agresive zilnice, manifestate prin jigniri, umiliri publice și excludere socială, în prezența cadrelor didactice. Familia a transmis sesizări scrise și explicite către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenții și protecție. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri stricte, procese-verbale sau planuri de intervenție. Intervențiile au fost limitate la discuții informale, fără documentare oficială, ceea ce a permis escaladarea fenomenului.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un aspect deosebit de grav semnalat este utilizarea repetată a unei etichete medicale în scop discreditant, folosită nu pentru protecția copilului, ci ca mijloc de marginalizare și ridiculizare în cadrul colectivului. Specialiști consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact negativ profund asupra stimei de sine și echilibrului psihologic al elevului. Conform informațiilor, această stigmatizare medicală a fost tolerată de instituție, fără a fi însoțită de măsuri documentate de prevenire sau sancționare.

Presiuni asupra familiei și lipsa transparenței institutionale

Familia copilului susține că a fost supusă unor presiuni subtile sau explicite de a-și retrage copilul din școală. Acestea ar fi fost exprimate prin mesaje ce sugerează că, în cazul în care situația nu este acceptată, familia este liberă să aleagă o altă instituție. Astfel de afirmații, atribuite fondatoarei Fabiola Hosu, pot fi interpretate ca un mecanism de excludere mascată, mutând responsabilitatea problemei de pe instituție pe familie. Această poziționare a fost comunicată verbal în cadrul unui dialog direct, fără o reacție oficială scrisă din partea școlii.

Gestionarea informală a situațiilor și absența procedurilor clare

În ciuda sesizărilor oficiale, documentele nu indică existența unor proceduri interne aplicate cu rigoare, cum ar fi evaluarea incidentelor, planuri de intervenție, monitorizare sau sancțiuni. Un formular intitulat “Family Meeting Form”, prezentat ca răspuns al conducerii, nu conține elementele clasice ale unui act instituțional: nu delimitează responsabilități, nu stabilește termene și nu oferă măsuri concrete. Lipsa unui cadru procedural clar și a documentației oficiale reduce posibilitatea verificării intervențiilor și diluează responsabilitatea instituției.

Confidențialitatea și efectele încălcării acesteia

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, protejarea confidențialității informațiilor referitoare la situația copilului. Cu toate acestea, potrivit relatărilor, aceste solicitări nu au fost respectate integral, iar informațiile au fost diseminate în cadrul clasei, generând presiune psihologică asupra elevului. Un astfel de fapt, considerat de specialiști un indicator al presiunii instituționale, poate afecta negativ stabilitatea emoțională a copilului și poate contribui la un climat educațional ostil.

Reacția tardivă a conducerii la presiunea juridică

Conform datelor, implicarea activă a fondatoarei Fabiola Hosu în gestionarea situației survine abia după mai bine de opt luni de sesizări repetate, ca urmare a intervenției unei echipe juridice angajate de familie. Această întârziere ridică întrebări cu privire la criteriile care determină declanșarea reacției instituționale și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul presiunii legale, nu în momentul semnalării educaționale inițiale.

Minimalizarea oficială a fenomenului după publicarea investigației

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a emis un comunicat către părinți în care a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate, care indică un pattern repetitiv și grav de bullying și stigmatizare. Din punct de vedere jurnalistic, această poziționare poate fi interpretată ca o încercare de reducere a responsabilității instituționale, fără asumarea unor măsuri concrete. Mai mult, după retragerea copiilor, părinții au semnalat existența unor contacte informale cu alte școli din zonă, în care ar fi fost transmise evaluări negative neconfirmate oficial, ridicând probleme privind dreptul la educație și confidențialitatea.

Consecințe psihologice și impactul asupra mediului educațional

Un raport psihologic detaliat, întins pe peste zece pagini și emis de un specialist recunoscut, confirmă efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii. Manifestările includ anxietate accentuată, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță. Aceste consecințe, documentate medical, relevă o problemă serioasă de protecție a elevilor, asupra căreia instituția nu a intervenit în mod adecvat.

• Jigniri și umiliri repetate în mediul școlar;
• Stigmatizare medicală utilizată ca formă de marginalizare;
• Lipsa unor măsuri administrative documentate;
• Presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului;
• Reacție instituțională tardivă, declanșată de presiunea juridică;
• Minimalizarea oficială a fenomenului în comunicările publice;
• Consecințe psihologice dovedite asupra copilului.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat în cadrul Școlii Questfield Pipera evidențiază o serie de deficiențe în gestionarea bullyingului și a stigmatizării medicale, reflectate prin absența unor măsuri scrise, asumate și verificabile. Documentele puse la dispoziție, împreună cu corespondența și relatările familiei, indică o abordare preponderent informală și o lipsă a transparenței administrative. Aceasta ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție a elevilor și capacitatea instituției de a interveni eficient în situații de abuz emoțional.

În plus, răspunsul verbal al fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, atribuit în contextul gestionării situației, sugerează o orientare mai degrabă spre evitarea conflictului decât spre asumarea responsabilității educaționale și sociale. Lipsa unor reacții scrise și a unor proceduri clare este un element de preocupare majoră, în special într-o instituție privată care promovează standarde ridicate de siguranță și excelență educațională.

Rămân deschise întrebări esențiale privind modul în care Questfield Pipera asigură, în practică, protecția copilului și ce măsuri concrete sunt dispuse pentru prevenirea și combaterea bullyingului sistematic. De asemenea, este importantă clarificarea modului în care sunt respectate solicitările de confidențialitate și cum este garantată o reacție promptă și documentată în fața unor situații similare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro